Situl de la Covasna-Dealul Sărat: Note din campania de cercetare 2025

În zona localității Covasna, din județul omonim, s-au făcut de-a lungul timpului numeroase descoperiri arheologice, din păcate, pentru multe dintre acestea, informațiile nu au fost consemnate.

Dintre siturile arheologice datând din preistorie până în perioada modernă, s-a remarcat încă din sec. al XIX-lea, acela de la Cetatea Zânelor, cunoscut și sub denumirea de Cetatea dacică din Valea Zânelor. Acesta este reprezentativ nu doar pentru zona localității Covasna, ci este totodată unul dintre cele mai importante centre fortificate de putere din perioada dacică clasică din sud-estul Transilvaniei.

Cercetarea în situl de la Covasna-Dealul Sărat (cod. RAN: 65057.06; denumiri mai vechi Vârful Măgurii / Vârful Leului Sărat / Șoștănău/ Sósteto) a fost condusă și în 2025 de către Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe, din fonduri proprii, în cadrul proiectului ”Cercetări arheologice de teren pe teritoriul administrativ al orașului Covasna, jud. Covasna”, în scopul finalizării diagnosticului arheologic început în urmă cu cinci ani.

În ultimele campanii de cercetare s-a avut în vedere dezvelirea amenajărilor antropice din zona platoului sitului și din zona Terasei I – unde au fost identificate mai multe structuri formate din șanțuri și valuri mari de pământ și piatră.

Vizibile în teren, dar și pe scanarea LiDAR, pe Terasa I se află un val de pământ și pietre care înconjoară practic situl în formă de ”potcoavă” pe toată lungimea sa, acolo unde terenul este accesibil. În zona sud-vestică, unde se află o pantă accentuată, nu au fost identificate structuri de delimitare sau fortificare a sitului. Deocamdată rezultatele sunt incerte în legătură cu întrebarea ”Cine a ridicat aceste structuri formate din șanțuri și valuri de pământ și pietre?”.

Cu ocazia acestor săpături au fost descoperite și obiecte preistorice din piatră și ceramică, care indică faptul că situl a fost ocupat cu intermitență din epoca bronzului până în perioada epocii fierului.

Situl arheologic Covasna - Dealul Sărat datează aproximativ din perioada 2800 î. Chr.- sec. 1 d. Chr. Pe ,,Dealul Sărat”, până în momentul de față, au fost identificate sisteme de amenajare și fortificare din diferite perioade, precum și material arheologic format în special din ceramică atribuită culturilor:

- Cultura Schneckenberg / Jigodin (c. 2800 -2100 î. Chr);

- Cultura Wietenberg (c. 1900 - 1600 î. Chr);

- Epoca LaTène târziu - Regatul Dac (c. 100 a. Chr. – 100. d. Hr.).

În ultimii ani am remarcat noi situri arheologice din zona Covasnei, care aduc în actualitate dealuri și terase amplasate pe poziții dominante, cu elemente clare de fortificație (valuri de pământ și piatră, șanțuri etc.). Ele pot fi asociate cu posibile centre de putere din această parte a Depresiunii Târgu Secuiesc. Cel mai important sit descoperit în ultimii ani este cel de la Covasna-Dealul Sărat, amplasat la periferia depresiunii, lângă drumurile de acces care intră/ies din depresiune, dar care oferă pentru epoca dacică și un punct de interes major în asigurarea vizibilității atât înspre Cetatea Zânelor din direcţia Covasna, cât asupra zonelor joase ale Depresiunii Târgu Secuiesc.

Cercetarea din acest an a fost coordonată de Dan Buzea și Valeriu Sîrbu, iar din echipa de cercetare au făcut parte Paul Pupeză, Puskas Jozsef și Dan Ștefan, arheologi din cadrul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni și de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” din București.

Material de Dan Buzea, arheolog la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni